Când se montează un stent ureteral?

Un stent ureteral este un dispozitiv medical subțire și flexibil, asemănător unui tub, care se montează temporar în ureter. Ureterul este canalul prin care urina circulă de la rinichi la vezica urinară. Rolul stentului este de a menține această cale deschisă atunci când eliminarea urinei este îngreunată sau blocată.

Deși denumirea poate suna îngrijorător, montarea unui stent ureteral este o procedură frecvent utilizată în urologie. Ea poate fi necesară pentru a reduce presiunea din rinichi, a controla consecințele unei obstrucții urinare și a permite rezolvarea în siguranță a problemei care a produs blocajul.

Ce este stentul ureteral și cum acționează?

Stentul ureteral, numit uneori și sondă JJ sau stent dublu J, are capetele curbate pentru a rămâne poziționat între rinichi și vezica urinară. El creează o cale de drenaj pentru urină chiar dacă ureterul este îngustat, inflamat sau obturat parțial de un calcul.

Este important de înțeles că stentul nu elimină întotdeauna cauza obstrucției. De exemplu, în cazul unei pietre la rinichi blocate pe ureter, stentul permite drenajul urinei și protejează rinichiul, iar calculul poate fi tratat ulterior prin metoda potrivită. Durata menținerii stentului diferă de la un caz la altul și este stabilită de medicul urolog.

În ce situații se montează un stent ureteral?

Cea mai frecventă indicație este obstrucția ureterului printr-un calcul urinar. O piatră poate împiedica trecerea urinei, determinând acumularea acesteia în rinichi. Această dilatare a sistemului urinar se numește hidronefroză și poate afecta funcția renală dacă blocajul persistă.

Montarea unui stent poate fi recomandată în următoarele situații:

• Calcul ureteral obstructiv, mai ales când este asociat cu durere importantă, dilatația rinichiului sau afectarea funcției renale;
• Infecție urinară asociată unui blocaj, situație în care drenajul prompt al urinei poate fi esențial;
• Îngustarea ureterului, apărută după inflamații, intervenții, traumatisme sau alte afecțiuni;
• Compresia ureterului din exterior, de exemplu prin anumite formațiuni din pelvis sau abdomen;
• După unele proceduri urologice, precum tratamentul endoscopic al calculilor, atunci când urologul consideră că ureterul are nevoie de susținere temporară pentru drenaj și vindecare;
• Leziuni sau inflamații ale ureterului, în funcție de contextul clinic.

Ce simptome poate da un ureter blocat?

Simptomele depind de cauza și de gradul obstrucției. Colica renală este una dintre cele mai cunoscute manifestări: durere intensă în zona lombară sau laterală, care poate iradia către abdomenul inferior ori zona genitală. Durerea poate apărea în valuri și se poate asocia cu greață sau vărsături.

Alte semne posibile sunt:

• urinări frecvente sau senzație de usturime la urinare;
• sânge vizibil sau microscopic în urină;
• urină tulbure sau cu miros neplăcut;
• durere lombară persistentă;
• scăderea cantității de urină, în anumite situații.

Febra și frisoanele asociate cu durere lombară sau simptome urinare sunt semne de alarmă. O infecție urinară „în spatele” unui obstacol poate evolua rapid și necesită evaluare medicală urgentă.

Ce investigații ajută la stabilirea indicației?

Decizia de a monta un stent ureteral nu se ia doar pe baza simptomelor. Medicul urolog analizează tabloul complet: intensitatea durerii, prezența infecției, funcția rinichilor, localizarea și dimensiunea unui eventual calcul, precum și gradul de dilatație a căilor urinare.

Investigațiile utilizate pot include:

• Ecografia reno-vezicală, utilă pentru identificarea dilatației căilor urinare și a unor calculi;
• Analize de urină și urocultură, pentru evaluarea unei posibile infecții;
• Analize de sânge, inclusiv evaluarea funcției renale și a semnelor de inflamație;
• Tomografia computerizată, utilizată frecvent pentru localizarea precisă a calculilor și evaluarea obstrucției;
• în anumite situații, investigații imagistice suplimentare recomandate de urolog.

Ce se poate simți după montarea stentului?

Majoritatea pacienților pot avea simptome temporare cât timp stentul este prezent. Acestea pot include nevoia de a urina mai des, senzația de presiune în vezică, usturime ușoară, disconfort în zona lombară sau pelvină și urină discret rozalie, mai ales după efort. Intensitatea diferă de la persoană la persoană.

Este esențial ca stentul să fie urmărit și îndepărtat sau schimbat la termenul indicat de urolog. Un stent lăsat mai mult decât este recomandat poate favoriza depuneri minerale, infecții sau alte complicații. Pacientul trebuie să cunoască planul de monitorizare și data estimată pentru control.

Când trebuie să consultați medicul urolog?

Programați un consult urologic dacă aveți durere lombară repetată sau severă, sânge în urină, colici renale, infecții urinare recurente, usturime persistentă la urinare ori modificări ale cantității de urină. Consultul este cu atât mai important dacă ați avut anterior calculi renali sau intervenții asupra aparatului urinar.

Solicitați evaluare medicală de urgență în cazul febrei, frisoanelor, durerii intense care nu se ameliorează, vărsăturilor persistente, imposibilității de a urina sau stării generale alterate. Aceste manifestări pot sugera o obstrucție complicată sau o infecție care necesită tratament rapid.

Concluzie

Stentul ureteral este o soluție temporară, dar uneori esențială, pentru restabilirea drenajului urinar și protejarea rinichiului. Este folosit frecvent în obstrucțiile produse de calculi, în infecțiile asociate blocajului, după unele proceduri urologice și în îngustările ureterului. Indicația corectă se stabilește individual, după consult și investigații. Dacă apar simptome urinare importante sau durere lombară, evaluarea urologică la timp poate preveni complicațiile.